În drumul meu zilnic spre universitate, lîngă urna de gunoi din strada Tudor Vladimirescu,  am întilnit cerşetori de toate categoriile. Simplu spus, erau cerşetori bătrîni şi cerşetori copii. Imaginea acestor oameni m-a urmărit o bucată bună de timp pînă în ziua cînd m-am decis să mă apropii de ei.Figura care m-a obsedat poate cel mai mult dintre cele ale cerşetorilor din Chişinău e cea a femeii desfigurate, care obişnuia să cerşească lîngă staţia de troleibus din strada Pajurii 11. Un personaj arhicunoscut, datorită poziţiei privilegiate în care se posta. Ridurile hidoase ale extremităţilor feţei îi dădeau o înfăţişare monstruoasă. Părea o bucată nedefinită de carne, inertă în cea mai mare parte a timpului, mută (cel puţin nu-mi  imaginez cum s-ar fi putut vorbi cu ea) şi animată doar de mişcarea permanentă şi necontrolată a capului. Bătrîna avea 4 copii de car enu mai ştia nimic de mult timp, aceştia au plecat peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune. De mama lor au uitat, au lasat-o în mila trecătorilor şi a lui Dumnezeu.Maria spune că a fost profesoara de matematică, iar un accident de maşină avea s-o nenorocească şi s-o aducă la starea în care e azi.Mă obişnuisem s-o văd zilnic, era o constantă în viaţa mea cotidiană, mă obişnuisem cu ea pînă la  punctul în care o ignoram.Au urmat zile în care i-am observat absenţa, iar mai tîrziu am aflat că Mătuşa Maria decedase in urma unui atac de cord.

Un alt personaj pe lîngă care trec des stă aşezat pe o bancă de beton de sub copacii din faţa unui bloc. L-am văzut pentru prima dată iarna.Era încălţat cu adidaşi şi purta un şal verde care-i acoperea şi picioarele. În altă zi era îmbracat cu acelaşi tip de voal doar ca de altă culoare.M-am întrebat dacă nu cumva e preocupat de modă?De altfel, la cei vreo 50 de ani ai săi, bărbatul păstra, în mod straniu, urme de frumuseţe şi eleganţă. Faţa osoasă şi ochii de un albastru spălăcit îmi amintesc de portretele aristocraţilor englezi din timpul Renaşterii. In una din zile îl zăresc din troleu cum examina cu un gest foarte elegant o monedă pe care tocmai o primise. A luat-o între doua degete, a întors-o pe o parte şi pe alta, a pus-o în cutie şi şi-a reluat poziţia de muţenie şi neclintire din care ieşea foarte rar.Domnul Andrei nu avea copii şi acesta a fost unicul motiv care l-a făcut sa ajungă cerşetor,zicea că nu are pentru ce trăi şi pentru cine agonisi, iar el se poat eîntreţine şi din cerşit.

Şi copiii pot fi văzuţi în rîndurile cerşetorilor, doar că ei sunt forţaţi de părinţii alcoolici să intindă mîna, să ceară sau să fure.Cei mai mulţi copii cerşesc în troleu. Călătoresc fără bilet o staţie şi între timp îşi fac numărul, interpretind o melodie de jale despre copilăria lor tristă, despre viaţa de orfan sau despre mama pe car en-a cunoscut-o niciodată.

 Un ofiţer de poliţie spune că astfel de acţiuni se desfăşoară tot timpul.,,Cerşetorii sunt adunaţi, legitimaţi, amprentaţi, spălaţi- copiii sunt duşi la case de copii, iar bătrinii la azil.Cei care au unde locui sunt trimişi acasă”.

De la o bucată de timp nu mai zăresc aceste feţe descrise, cu excepţia celor de pe troleu, care, văzind că n-are nimeni treabă cu ei continuă să-şi desfăşoare activitatea nestingheriţi.Pînă la urmă şi aceşti cerşetori au fost cineva in viaţă,insă destinul le-a jucat fiesta şi au ajuns să degradeze.Noi,trecătorii trebuie să nu fim indiferenţi de destinul lor, să nu le intoarcem faţa, pentru că astfel ne intoarcem faţa de la Dumnezeu.

Expoziţia „Black Sea Letex”, are menirea de a aduce soluţii viabile pentru problemele din domeniu.  Evenimentul a întrunit 50 de companii şi a prezentat mărfuri produse în Moldova, Germania, Grecia, România, Turcia şi Ucraina.

Segmentul de articole tricotate şi confecţii este un trand-hall al tendinţelor industriale cu prezentarea direcţiilor prioritare ale modei.Cea  mai mare parte a produselor expuse în acest salon a fost de origine indigenă. Astfel, cea mai reprezentativă întreprindere din industria uşoară din Moldova – fabrica de confecţii IONEL, a prezentat colecţii noi de confecţii de sezon pentru bărbaţi şi femei: paltoane, costume, sacouri, jalete, pantaloni, fuste, costume pentru copii etc. Companiile “Slavista-P” a etalat lenjerie de corp pentru femei, pijamale, precum şi bluze, fuste etc. de producţie proprie. Haine de producere italiană pentru femei au fost prezentate de firma Moda Italiană. Acest salon a fost completat de producătorii autohtoni Iuvas, Infiniti, Steaua-Reds, care au expus modele exclusiviste de haine din tricot pentru întreaga familie.

Elena Mereuţă, membră a Uniunii Studenţilor din Moldova susţine că  hainele aici sînt mai ieftine, deoarece vin direct de la producător şi de aceea sint vîndute foarte multe articole de la diferiţi producători.

     În cadrul expoziţiei s-a desfăşurat salonul de blănuri – producătorul indigen “Făurarul de Nord”, precum şi distribuitorul de blănuri greceşti – firma ZAGORCEA Diana au prezentat colecţii de modele originale de haine din blană scurte şi lungi, paltoane, căciuli şi accesorii din blană. 
Textile pentru casă – încă o direcţie a expoziţiei, care a inclus succesele producătorilor locali – Iappa Service, Kîvrak, ,  Tirotex, care au etalat lenjerie de pat, textile pentru masă, de baie, pleduri, cuverturi, prosoape, precum şi articole din lînă de oi: plăpumi, perne, saltele etc. 
Articole din piele, genţi, accesorii etc. – direcţie a expoziţiei în care s-a evidenţiat compania Bitprogram cu un spectru variat de sacouri, geci,  articole de acoperi capul etc., meşterul popular, Cemîrtan Leonid, a expus accesorii şi bijuterii din piele etc.
    La expoziţie au participat meşteri populari cu costume naţionale lucrate manual, accesorii pentru haine, suvenire textile, articole croşetate, articole de acoperit capul, genţi, bijuterii etc.
În cadrul expoziţiei s-au desfăşurat Zilele Modei „ARTPODIUM-2009”.
Organizator – fundaţia culturală “ArtPodium” şi Uniunea Naţională a Studenţilor şi Tineretului din Moldova. Pe parcursul expoziţiei au fost prezentate colecţii vestimentare de la oaspeţii concursului, veniţi din Ucraina, şi de la designeri renumiţi din Moldova. Per total pe parcursul Zilelor Modei au fost demonstrate peste 70 de colecţii de autor pe 7 nominalizări.
   În cadrul Zilelor Modei în premieră s-a desfăşurat expoziţia lucrărilor celor mai renumiţi designeri din republică, care au demonstrat diverse accesorii, genţi, bijuterii etc.
    La organizarea programului de afaceri s-a ţinut cont de situaţia economică dificilă.       Astfel, direcţia prioritară a acestuia a fost: oferirea celor mai recente inovaţii şi a soluţiilor creative în domeniul materialelor şi tehnologiilor, precum şi sintetizarea experienţei de lucru autohtone, căutarea soluţiilor pentru problemele din branşă. О atenţie deosebită a fost acordată lucrului cu mărcile comerciale, administrării brandurilor, poziţionării corecte a acestora. Pentru specialiştii domeniului s-a ţinut prezentarea companiei germane Guterman, care a ofertat aţe industriale de cusut, precum şi un master-class de atragere a clienţilor prin intermediul Internet-ului.
Ediţia a X-a a Expoziţiei Internaţionale Specializate de mărfuri, utilaje şi materii prime pentru industria uşoară „Black Sea Letex” se va desfăşura de pe 18 pînă pe 21 noiembrie 2010.

Dumitru Diacov, preşedinte PDM: “Noi vom face tot posibilul pentru a păstra AIE. Decizia de azi va duce la destrămarea Partidului Comuniştilo.

Dumitru Diacov, preşedinte PDM: “Ştim că deja Tkaciuk face lista persoanelor, care vor să preia conducerea Partidului Comuniştilor.”

Dumitru Diacov, preşedinte PDM: “Comuniştii au dorit ca prin intermediul PDM să revină la putere, fiindu-ne cerut să votăm pentru dizolvarea Guvernului. Mă mândresc că PDM a rezistat în faţa acestei ispite. M-am întărit în convingerea că PCRM este condus de Mark Tkaciuk şi nu de Vladimir.

http://unimedia.md/

Candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) la funcţia preşedinte al Republicii Moldova, Marian Lupu, pledează pentru modificarea Constituţiei astfel încât şeful statului să fie ales prin votul direct al cetăţenilor.

Marian Lupu consideră că aceasta este soluţia pentru cazul în care alegerea şefului statului nu va fi posibilă nici după cel de-al doilea tur de scrutin organizat în Parlamentul de la Chişinău.

“Dacă nu va fi ales şeful statului, vina o va purta întreaga clasă politică”, a declarat Marian Lupu, citat de site-ul Unimedia.md.

Legislativul Republicii Moldova nu a reuşit marţi să aleagă preşedintele ţării, funcţie pentru care singurul candidat înscris este Marian Lupu, liderul Partidului Democrat. Potrivit Info-Prim Neo, la procesul de alegere a preşedintelui au participat doar 53 de deputaţi, toţi membri ai celor patru formaţiuni care alcătuiesc AIE.

Deputaţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) au părăsit sala Parlamentului înaintea votului, după ce formaţiunea a decis să nu susţină candidatul propus de AIE.

Premierul Vlad Filat, deputat din partea Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, declarase anterior că, în cazul în care se va ajunge la repetarea scrutinului în termen de 30 de zile, AIE va dispune de timp suficient pentru a discuta cu PCRM unele condiţii şi propuneri ale opoziţiei, astfel încât Marian Lupu să fie ales preşedinte.

http://www.unimedia.md/index.php?mod=news&id=14398

Acest post tine 40 de zile: de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie, lăsăm sec în seara sfântului Filip, la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie.

Postim de carne , ouă si brânză. Lunea, Miercurea si Vinerea mâncăm bucate fără unsoare (ulei) si fără vin. Martea si Joia se dezleagă la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile ,până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin si peste.

Dacă în zilele de Luni, Miercuri si Vineri prăznuim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm untdelemn si bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce rosie (+), atunci dezlegăm si la peste. Martea si joia mâncăm peste, untdelemn si bem vin, când cade în aceste zile: vreun sfânt mare, hramul sau sărbători cu rosu.

În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara si anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Nasterea lui Hristos. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.

MÂNCĂM UNTDELEMN SI DEZLEGĂM LA VIN la 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie, la 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 si 20 Decembrie, dacă aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea – căci în aceste zile se prăznuiesc sfinti mai însemnati.

MÂNCĂM PEŞTE : Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea.

De asemenea mâncăm peste în Lunile, Miercurile si Vinerile acestui post, dacă în aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastră.

În sfârsit dezlegăm la peste în zilele cu sfinti însemnati, precum 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 Decembrie, dacă aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atât mai mult, când Martea sau Joia se întâmplă hramul bisericii.

Ii vedem pe strada sau in mijloacele de transport in comun. Unii au chiar cont in bancă sau fac parte din adevarate organizatii. Multi sunt insa extrem de saraci, bolnavi, fara nici o speranta.

Izolati de societate, respinsi de oameni atunci cand cer macar pentru a supravietui zilnic, cersetorii reprezinta limita de jos a unei societati bolnave. O societate ai carei membri se vad pe ei insisi separati, in permanenta competitie, concurenta si lupta pentru “mai mult” si “mai bine”.

Nu suntem multumiti cu ceea ce suntem, cu ceea ce avem, vrem sa fim in alt loc, sa fim altcineva… trecem prin viata ca o fantoma, ca un suflet ce nu-si gaseste locul si bantuie in cautarea linistii “eterne”. Ironia face ca linistea sa fie exact in locul in care cautam cel mai putin – in interior, in echilibrul corp-ganduri-emotii-spirit.

Ideea noastra ca “nu e in regula ce se intampla – in viata mea, a altora, a planetei in general” ne determina sa actionam pentru a incerca sa ne “reparam” viata. De aici lupta pentru a “trage pentru tine mai mult” care face posibile multe situatii oribile pentru mintea noastra, inclusiv saracia extrema si cersetorii. O simpla consecinta a unei intelegeri eronate despre noi insine si felul cum se desfasoara viata.

Oare e vreo diferenta intre noi si cersetori? Evident, ati spune, e vizibil. Asa este, dar invizibil, e vreo diferenta? Avem noi ganduri si emotii chiar atat de diferite de ale lor? Credinte, convingeri, valori diferite?

Doar intr-o foarte mica masura. La nivel esential, de baza, resortul care ne conduce pe toti este lupta pentru supravietuire, evitarea durerii si cat mai multa placere. Este inscrisa chiar in gene, o mostenim, o transmitem mai departe, ne conduce viata in mod inconstient, involuntar.

Din acest punct de vedere, majoritatea ne comportam ca si cum am fi “la mila soartei”. Si noi, “oamenii respectabili” si cersetorii functionam dupa aceleasi impulsuri. Nu avem puterea de a ne controla propriul destin, astfel ca pasam responsabilitatea altora pentru a “ne fi bine” si dam vina pe “altii” (oricare ar fi ei) pentru “imperfectiunea” propriei vieti.

Inconstient, majoritatea intretine un mod de a trai “molau” bazat pe institutii ale societatii (apropo, nu e vorba doar de institutii guvernamentale; si religia si casatoria sunt tot institutii!). Iar asta pentru a fi “salvati”, “iubiti”, “apreciati”, “realizati”, “protejati”, pentru a li se induce “starea de bine”.

Cersetorul nu reprezinta decat proiectia pe strada, in vazul lumii, a ceea ce majoritatea dintre noi suntem in interior. Oameni fara o putere reala, dependenti de un sistem bolnav, cu mintea plina de credinte, filozofii inutile, fara prea mare cunoastere clara, practica despre viata sau noi insine.

Sa ne simtim jigniti ca suntem la fel ca ei? Sau sa lasam orgoliul la o parte si sa vedem partea buna a situatiei?

Exista si “aspiratii” dincolo de acea lupta la care ne predispun genele si care exprima cersetorul din noi? Bineinteles. Trezirea constiintei noastre de fiinte umane, energetice, spirituale reprezinta un pas important in “eliberarea” noastra de sub impulsul genetic primordial.

Din pacate nu toti ne putem permite luxul de a-l face. Avem nevoie de un minim de “stabilitate” in propriile vieti pe care cersetorii nu il au. Dincolo de ea ne asteapta libertatea adevaratei noastre identitati.

Comunismul cu siguranţă face victime şi astăzi in societatea contemporană “democrata”! Şi de ce zic acest lucru? Pentru că văd cum ateismul parinţilor este transmis mai departe la copii, iar un popor descreştina nu va duce decît la moartea spirituală! Mamei, cand i se pune pruncusorul in braţe, constiinta o atentioneaza: Din acesta, om sau monstru poti creste! Oare ce e cu societatea noastra? Este muzica de vină? Este Dumnezeu de vină? Este anturajul de vină?

Adolescentul modern din zilele noastre suferă pentru neputinţa de a fi inţeles, dar de unde vine această neputinţă?Adolescentul este marcat de lumea inconjuratoare, de ştiri, de internet, de televizor şi de anturaj. Parinţii nu inteleg pericolul care ii paşte pe copii şi se lasă in grija faptului că “ei sunt marişori şi stiu ce e bine pentru ei”!

BINE SPUS!!!! FOARTE BINE SPUS! Atunci cînd adolescentul săvarşeşte acte de teribilism el atunci psihologic doreşte atenţia de care parinţii il lipsesc. Oare face el rău că doreşte atenţie? Nu, doar că metoda aleasă de a atrage atenţia este greşită. Aici intervine şi muzica, care nu influenţează nu numai sufletul, ci şi mintea, poziţia corpului,  mersul, imbrăcamintea. Pentru adolescenţii care ascultă hip-hop oare nu simt in sufletul lor frustrare, indignare faţă de societate şi parinţi?

Limbajul caracteristic genului hip-hop este un limbaj stradal. Cand un parinte observa ce asculta fiul/fiica lui oare nu isi pune un semn de intrebare? Muzica de azi este un semn de izolare dintre vechea generatie “invechita” si noua generatie “moderna “!? Este un semn de izolare la nivelul comunicarii, la nivelul afectiv de asemenea. Cati din adolescenti mai au realmente incredere in parinti? Unii isi pierd increderea in ei insisi., dar in ceilalti oameni….si uite din pierderea increderii apare teribilismul exagerat.

Inca o problema grava astazi este desfranarea. Cuvintele de joasa speta folosite in manele, hip-hop, rap imprumuta adolescentului predispozitii spre desfranare. De ce sunt multi tineri care cad in patima desfranarii si ajung uneori sa se planga (cui?) din cauza greutatii pacatului si datorita rusinii care o poarta. Putini iau insa calea gasirii unui duhovnic iscusit care sa ii ajute. Cati din ei constientizeaza ca desfranarea e un pacat? Mai afirma si in batjocura uneori:” Ce e frumos si lu’ Dumnezeu ii place….”

Dezmatul e la putere si din cauza muzicii si a “trupelor” de “succes” care apar ca ciupercile dupa ploaie. Genul Rock  omoara ce este mai frumos intr-un om aducand acel om intr-o cadere emotionala accentuata, iar de la viata la moarte prin sinucidere nu este decat un pas….din pacate. Instabilitatea emotionala a celor care asculta rock este foarte evidenta: nu au incredere in alti oameni, comunica greu cu ceilalti oameni, au putini prieteni, mai nou ii urasc pe manelisti (situatie aparuta la noi in tara), le este dor de copilaria pierduta (fiind farama de bucurie din viata dar in loc de bucurie simt o tristete mai mare), se simt neputinciosi in fata multor situatii, nu isi dau seama ca in loc ca rockul sa vindece rana sufletului lor o adanceste mai mult pana la insuportabil….dar parintii care stiu acest lucru….de ce nu fac nimic?

Oare stiu ce inseamna fiecare gen si ce exprima? Sau sunt nepasatori? Care este “antidotul” care ar trebui sa il foloseasca parintii pentru aceste situatii? Ma adresez parintilor acum: nu e nevoie sa stiti multe ca sa oferiti iubire. Da IUBIREA e antidotul prin care Dumnezeu ne-a unit pe pamant. Iubirea modeleaza sufletele copiilor, adolescentilor, deoarece iubirea te farmeca, te acapareaza chiar si atunci cand nu mai crezi ca posezi sau cand crezi ca nu te mai iubeste nimeni.

Adolescentii sunt in cautare de iubire, oare de ce nu le oferim afectiunea de care au nevoie? De ce ii lasam sa ii modeleze Tv-ul, pc-ul? Modelati-le voi, parintilor chipul interior prin iubire si prin apropiere de Dumnezeu, de podoaba Casei Sale. Acolo unde este iubire acolo in mijlocul acelor oameni este Dumnezeu.

Atat de mult a iubit Dumnezeu pe om ca insusi pe Fiul Sau l-a dat spre moarte spre ridicarea noastra din moarte. Suntem noi  vrednici de asemenea iubire? Daca Dumnezeu este plin de mila, iertare, iubire, pace, noi sa fim nepasatori si sa ne impotrivim Lui prin invidie, ura, necredinta?

Să ne iubim unii pre altii, să suferim unii impreuna cu altii, să ne iertam unii pre altii, sa fim milostivi unii cu altii, sa fim blanzi unii cu alţii, să luptam pentru mantuire unii cu altii si atunci am implinit porunca lui Dumnezeu! Oceanul nemarginit de iubire al lui Dumnezeu, nici rautatile de astazi nu au reusit sa il biruiasca, nici portile iadului, nimeni….Sa ne dezbracam de haina cea lumeasca si sa o imbracam pe cea dumnezeiasca care e  iubirea, dar sa o imbracam spre a imbraca si pe celalalt de langa noi cu dansa…caci e nemuritoare.

Majoritatea işi doresc barbaţi europeni sau americani, dar şi arabi sau turci. Putţne dintre femeile care işi doresc un bărbat de altă naţionalitate ţin cont de diferenţele de cultură, de regulile sociale la care trebuie să se supună in cazul in care vor locui in altă ţară, de obiceiurile şi obligaţiile maritale pe care le au traind in ţara viitorului soţ. De cele mai multe ori, atunci cand fac alegerea contează situaţia financiară, mirajul unui trai mai bun pe alte meleaguri sau imaginea globală pe care o au despre barbaţii din anumite ţări.

De aceea, nu de putine ori, o eventuala relatie sau, mai rau, o casatorie se termina cu surprize neplacute si multa nefericire pentru femeia care a ales drept partener un barbat din alta tara. Exista, desigur, si exceptii, dar acestea sunt rare. Trebuie specificat insa ca nu numai romancele “ravnesc” la barbati straini. Este un fenomen foarte des intalnit in ultimii ani, in mod special in Europa de Est, dar si la scara mondiala.

Acest lucru se intampla si pentru ca din ce in ce mai multe femei au impresia ca, mutandu-se si traind intr-o alta civilizatie, vor gasi barbati diferiti de cei din tara lor. Exista si o categorie aparte: doamnele si domnisoarele care vor o dragoste “sincera”… pentru bani. In general, acestea aleg barbati cu o stare materiala foarte buna si nu tin seama de varsta sau tara din care ei provin.

Statutul femeii din tarile occidentale este din ce in ce mai clar: independenta, dependenta de cariera, infidela, incapabila sa faca compromisuri pentru a sta mai mult cu familia si ingrozitor de risipitoare. Din aceasta cauza, francezii declara ca femeile din tara lor si-au pierdut feminitatea, sarmul si gratia, iar italienii spun ca femeile din tara lor nu se gandesc la dragoste, ci doar la bani. In ochii lor, femeile din Europa de Est sunt blande, romantice, fidele, frumoase si au simtul familiei.

Despre inteligenta si ambitia acestora nu se pomeneste nimic. Exista, in schimb, o explicatie pentru calitatile pe care le vad ei la femeile din aceste tari: romantismul si fidelitatea isi au originea in traiul mo-dest – pana nu demult, mai toate au avut o viata grea si de aceea pretuiesc mai mult ingrijirea, dragostea si o viata mai buna. In plus, femeile din Europa de Est au pretentii reduse fata de suratele lor occidentale, sunt mai rabdatoare si mai maleabile – calitati recunoscute de foarte putini dintre pretendentii straini.

Nu te lasa pacalita! In tara ta, el este obligat sa respecte legile locului. In tara lui, mai ales ca sotie, vei fi obligata (chiar daca nu el va fi cel care sa te supuna la constrangeri) sa respecti traditiile si legile tarii lui, care, de cele mai multe ori, sunt total diferite de ale noastre. Chiar daca se poarta cu tine asa cum iti doresti, trebuie sa tii cont ca el provine, totusi, dintr-o alta civilizatie, ca a primit o alta educatie si ca a fost crescut cu o alta perspectiva asupra lumii si vietii.

Este foarte posibil ca traditiile sau obligatiile tale de sotie si femeie in societatea de unde provine el sa nu-ti fie pe plac. Inainte de a face pasul decisiv (casatoria si mutatul in tara lui), intereseaza-te asupra legilor privind casatoria, statutului femeii si sotiei (dar si asupra legilor privind copilul intr-un cuplu), obiceiurilor din tara lui.
Daca tot vrei sa faci pasul, macar sa stii tot ceea ce te asteapta si sa-ti asumi schimbarile in cunostinta de cauza. Pana atunci, iata cateva informatii care te vor ajuta sa cunosti mai multe lucruri despre casatoriile, tipurile de relatii si barbatii din alte tari.